- eventualitáte
- s. f. (sil. -tu-a-), g.-d. art. eventualitäţii; pl. eventualitäţi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
eventualitate — EVENTUALITÁTE, eventualităţi, s.f. Situaţie care s ar putea ivi, caz posibil; împrejurare viitoare posibilă. [pr.: tu a ] – Din fr. éventualité. Trimis de ionel bufu, 14.06.2004. Sursa: DEX 98 EVENTUALITÁTE s. v. posibilitate. Trimis de siveco … Dicționar Român
marjă — MÁRJĂ, marje, s.f. (livr.) Rezervă de care se poate dispune în anumite limite. – Din fr. marge. Trimis de claudia, 03.10.2003. Sursa: DEX 98 MÁRJĂ s. margine, rezervă. (Să lăsăm o marjă, pentru orice eventualitate.) Trimis de siveco, 06.10.2005 … Dicționar Român
posibilitate — POSIBILITÁTE, (2) posibilităţi, s.f. 1. Faptul de a fi posibil; ceea ce poate deveni în viitor o realitate. 2. Mijloc de realizare, de înfăptuire a ceva; putinţă, modalitate. ♢ Posibilităţi materiale = bani (necesari traiului). ♢ expr. În măsura… … Dicționar Român
proţap — PROŢÁP, proţapuri, s.n. 1. Prăjină groasă de lemn, bifurcată la un capăt, care se fixează la dricul carului şi de care se prinde jugul; rudă. 2. Prăjină cu vârful despicat, în care se înfigea în trecut o reclamaţie prezentată domnitorului, pe… … Dicționar Român
întâmplare — ÎNTÂMPLÁRE, întâmplări, s.f. Acţiunea de a se întâmpla şi rezultatul ei. 1. Ceea ce se întâmplă; fapt, eveniment. ♦ Peripeţie; aventură (neplăcută). 2. Ceea ce se petrece în mod incidental; hazard. ♢ loc. adv. Din întâmplare = incidental. La… … Dicționar Român